By Teo - Business Blog 
Noua propunere legislativă stârnește controverse în mediul de afaceri
România se află în mijlocul unei dezbateri aprinse privind majorarea capitalului social minim necesar pentru înființarea unei societăți cu răspundere limitată (SRL). Propunerea Ministerului de Finanțe de a crește pragul de la actualul 1 leu la 8.000 de lei a generat reacții divergente în rândul antreprenorilor, economiștilor și oficialilor guvernamentali.
Argumentele oficialilor: între actualizare și combaterea firmelor fantomă
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că această măsură vine ca o actualizare necesară după decenii de inflație. „Capitalul social nu mai este 200 de lei. Este 1 leu în prezent, dar această valoare este simbolică și nu reflectă realitățile economice”, a declarat Nazare, subliniind că propunerea vizează actualizarea valorii capitalului social în funcție de rata inflației din ultimii ani.
Autoritățile susțin că măsura este necesară pentru a reduce numărul firmelor „fantomă” din România. Conform datelor Curții de Conturi, există peste 47.000 de astfel de firme, înregistrate la aproximativ 2.400 de adrese, cu datorii cumulate la bugetul de stat de aproape 30 de miliarde de lei. În plus, Ministerul de Finanțe indică existența a aproximativ 460.000 de firme fără activitate în România.
Vocea moderată: Ministrul Economiei propune o abordare diferită
În contrast cu propunerea Ministerului de Finanțe, Radu Miruță, ministrul Economiei, consideră că pragul de 8.000 de lei este „cam abrupt”. Acesta propune o alternativă mai moderată: „Poate că o valoare corectă ar fi cam cât îl costă pe statul român să desființeze o astfel de firmă”, respectiv în jur de 500 de euro (aproximativ 2.500 de lei).
Ministrul Economiei subliniază că trecerea de la 1 leu la 8.000 de lei reprezintă „un filtru cam grosolan”, care riscă să pedepsească și pe cei de bună credință, nu doar pe cei care au firme fantomă. „Statul român, dacă trebuie să desființeze o astfel de firmă, trebuie să angajeze un lichidator. Plus efortul celor de la Registrul Comerțului, de la ANAF, înțeleg că e undeva pe la 500 de euro costul apreciat”, a explicat Miruță.
Reacții împărțite din partea mediului de afaceri
Susținătorii măsurii
Unii antreprenori văd în această măsură o necesitate logică. Radu Savopol, CEO al lanțului 5 to Go, argumentează că cei 8.000 de lei nu reprezintă o taxă, ci o sumă care poate fi folosită imediat după înființarea firmei. „Sincer, dacă nu ai 8.000 lei să pornești un business, întrebarea reală este ce fel de afacere vrei să faci?”, afirmă Savopol.
Consultantul fiscal Adrian Bența consideră discuția drept un „moft”, argumentând că orice firmă serioasă ar trebui să dispună de această sumă minimă. „Nu poți să faci afaceri de milioane de euro când nu ai 8.000 de lei”, subliniază acesta.
Nicoleta Barbu, consultantă fiscală, împărtășește această opinie, explicând că banii din capitalul social nu rămân blocați, ci sunt folosiți în activitatea de zi cu zi a firmei. Ea adaugă că un capital social mai mare ar putea descuraja persoanele nepregătite să devină administratori de firme.
Criticii măsurii
Pe de altă parte, numeroși antreprenori și economiști văd în această propunere o barieră semnificativă pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Cristian Bărcan, fondator al REGnet, avertizează că o creștere de aproape 800% riscă să lovească puternic în inițiativa antreprenorială, estimând o reducere cu 30-40% a noilor înregistrări de companii.
„Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”, subliniază Bărcan, care atrage atenția că numărul inițiativelor antreprenoriale este deja în scădere cu aproape 20% față de anii precedenți.
Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice, critică măsura comparând-o cu practicile din alte țări europene: „În alte țări, poți înființa o firmă cu ‘banii de cafea’. Fără capital nimic nu se dezvoltă, dar nu de obligativitate avem nevoie ca să scăpăm de capitalurile negative ale multor IMM-uri de la noi.”
Radu Nechita, economist la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că măsura „mărește barierele la intrarea pe piață” și nu soluționează problema recuperării de bani de la firme în caz de faliment, subliniind că problemele reale ale mediului de afaceri românesc sunt altele.
Propuneri alternative și soluții de compromis
În fața criticilor, coaliția de guvernare a început să discute despre implementarea unui sistem de praguri diferențiate. Una dintre variantele vehiculate include:
- 500 de lei pentru firme cu cifra de afaceri de maximum 400.000 de lei
- 5.000 de lei pentru firme cu cifra de afaceri de până la 7 milioane de lei
- 90.000 de lei pentru firme cu cifra de afaceri de peste 7 milioane de lei
IMM România propune, de asemenea, un sistem progresiv: menținerea pragului de 1 leu la înființare, creșterea la 5.000 de lei la atingerea unei cifre de afaceri de 300.000 de lei/an și la 8.000 de lei la depășirea cifrei de afaceri de 500.000 de lei/an.
Context european și perspective
Este relevant de menționat că în alte țări europene există abordări diverse. În Franța, o Société par actions simplifiée (SAS) necesită un capital social minim de doar 1 euro. În Germania, un UG (mini-GmbH) permite începerea unei afaceri cu capital social minim de 1 euro, în timp ce un GmbH tradițional necesită 25.000 de euro.
Implicații pentru viitorul antreprenorial
Măsura, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026, cu o perioadă de tranziție de doi ani pentru firmele existente, ridică întrebări importante despre echilibrul dintre necesitatea combaterii fraudei fiscale și menținerea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor.
Reprezentanții Grupului micilor antreprenori din România, o comunitate cu peste 60.000 de membri, avertizează că „această măsură va descuraja exact segmentul de care economia României are cea mai mare nevoie”.
Concluzie
Dezbaterea asupra capitalului social minim reflectă tensiunea fundamentală dintre necesitatea statului de a avea garanții minime și de a combate evaziunea fiscală, pe de o parte, și importanța menținerii unui mediu antreprenorial accesibil și dinamic, pe de altă parte.
În timp ce unii văd în creșterea capitalului social o măsură de maturizare a mediului de afaceri, alții o percep ca pe o barieră suplimentară într-un context economic deja dificil. Soluția finală, fie că va fi pragul unic de 8.000 de lei sau un sistem diferențiat, va avea un impact semnificativ asupra viitorului peisaj antreprenorial din România.
Cert este că această discuție evidențiază nevoia unei abordări echilibrate care să țină cont atât de necesitățile statului, cât și de realitățile cu care se confruntă antreprenorii români, în special cei aflați la început de drum.
Test